Deunăzi, Dacian Dragoș a acordat un interviu. Acest membru al Curții Constituționale a lăsat să se înțeleagă că plângerea făcută împotriva sa de către avocata auristă Uscov la Curtea de Apel București ar avea o miză politică uriașă. Ar fi vorba despre un prim pas al unui demers de suspendare a președintelui.
Reamintesc că Uscov a argumentat că Dacian Dragoș nu îndeplinește un criteriu cerut pentru numirea la CCR. Transcriu aici ce spune articolul 143 din Constituție referitor la această chestiune: „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
Ce contestă aurista este vechimea.
Dacian Dragoș predă dreptul din 1998 până azi. În total, la numirea în CCR avea, deci, o vechime de 27 de ani.
Și atunci care e obiecția avocatei? Ea sună așa: din cei 27 de ani, Dacian Dragoș a predat doar trei ani și cinci luni într-o facultate de drept, restul activității sale didactice desfășurându-se în cadrul facultății de științe politice și administrative de la UBB.
Intervin în această discuție fiindcă lucrez, de încă și mai mulți ani decât cel reclamat la Curtea de Apel, într-o facultate înrudită cu cea unde predă judecătorul CCR. O fac pentru a preciza că în facultățile de științe politice de la noi – ca peste tot în lume – dreptul constituțional este materie obligatorie, iar în programele de studii apar și alte discipline juridice.
Căci politica modernă nu poate fi gândită în afara domniei legii. Cei care predau aceste discipline sunt, ca și D. Dragoș, doctori în drept și trec concursuri didactice cu comisii formate din profesori juriști. A considera că „învățământul juridic superior” își are locul doar în facultățile de drept denotă o crasă ignoranță.
De altfel, în facultatea unde lucrez și al cărei decan am fost între 2004 și 2009, apoi între 2019 și 2024, a predat jurista română care are cea mai impresionantă carieră internă și internațională: e vorba despre Iulia Motoc, care a fost nu doar membră a CCR, dar și judecătoare la CEDO, iar azi – la Curtea Penală Internațională. Ca și colegul ei de la UBB, Motoc a predat materii juridice exclusiv în cadrul unei facultăți de științe politice.
Dacă decizia Curții de Apel i-ar da dreptate avocatei de la AUR, ar însemna că dreptul e îndreptat împotriva utilității sale în construirea unui regim politic. Nu-i exclus să se întâmple așa. S-a mai întâmplat. Și nu doar atunci când lui Iliescu i-a fost îngăduit un al treilea mandat.
Calculul politic al lui Simion e simplu: dacă o instanță va decide că Dacian Dragoș a fost numit încălcând un articol din Constituție, înseamnă că N. Dan trebuie suspendat. AUR a anunțat că a strâns deja semnăturile pentru a declanșa a treia suspendare a unui președinte.
Pentru a o duce la îndeplinire, ar mai fi nevoie, pe lângă voturile suveraniștilor, de jumătate din voturile de care dispune PSD în Parlament. Nu-s greu de găsit, mai ales dacă decizia Curții de Apel le-ar oferi ocazia de a poza în politicieni care respectă justiția și statul de drept. Îl și văd pe Grindeanu declarând că el l-a votat pe N. Dan în finala contra lui Simion, dar domnia legii e mai importantă pentru el și tovarășii săi.
