În loc de bilanț, consemnez aici cele zece cuvinte și expresii fără de care, cred eu, va fi imposibil să vorbești, inclusiv peste un secol, despre politica românească din 2025. Ordinea termenilor la care m-am oprit este strict alfabetică:
Dan: numele președintelui ales în 18 mai, în primul scrutin prezidențial care a fost repetat, după ce un tur întâi organizat în anul anterior, în noiembrie, fusese anulat, din pricina unei serii de fraude, dintre care unele, privind finanțarea, sunt clare ca lumina zilei, iar altele au rămas încă nedeslușite.
Deficit de 9,3% din PIB: cifră valabilă pentru anul 2024 și invocată pentru a justifica, de la mijlocul anului următor, o sporire semnificativă a taxelor, în primul rând a TVA, cu gândul că astfel ar fi putut să fie adunați ceva mai mulți bani la buget. Deficitul s-a redus cu circa 1%.
Globaliști: stigmat aruncat asupra liberalilor români, inclusiv de către un fost președinte al Partidului Național Liberal, pe nume Crin Antonescu.
Iliescu: primul român ales în mod direct șef al statului, în 20 mai 1990, reales în 1992, dar și, pentru un al treilea mandat neconstituțional, în 2000, a murit pe 5 august 2025, la 95 de ani, fără a fi apucat să fie judecat în procesul Revoluției sau în cel al mineriadei. Nici măcar toți liderii din tabăra lui politică nu au catadicsit să meargă la înmormântare.
Magistrați: corp profesional aflat, în cursul acestui an, în centrul mai multor dispute, referitoare la vârsta de pensionare, la raportul optim (sau măcar acceptabil moral) dintre salariul și pensia lor, ca și la mașinațiunile prin intermediul cărora au fost scăpați de pedepse mari corupți din lumea politică.
Marș!: termen folosit îndeobște pentru a goni un câine, dar transformat, prin vocea unei vedete de televiziune, în parolă de recunoaștere a unei tabere politice radicale, coagulate în sânul fostului electorat social-democrat.
Mercenar: profesia lui Horațiu Potra, finanțatorul principal și organizatorul militar al grupului de simpatizanți ai lui Călin Georgescu, candidatul din pricina căruia s-au repetat alegerile prezidențiale. Aflând de urmărirea sa, pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, H. Potra a fugit din țară, dar a fost prins și extrădat.
Rotativă guvernamentală: termen preluat de K. Iohannis din vocabularul politicii de dinainte de al Doilea Război Mondial și moștenit de Nicușor Dan, pentru a desemna o înțelegere făcută de liderii PSD și ai PNL, pentru a împărți în două jumătăți perfect egale o perioadă de guvernare de circa trei ani și șase luni.
Suveranism: numele dat unei combinații de nostalgie ceaușistă și melancolie legionar-antonesciană, preluat de simpatizanți români ai Rusiei putiniste și ai Americii trumpiste, pentru a fi folosit în disputa cu partidele care sunt afiliate, în plan european, la familia popularilor, la cea a socialiștilor și la cea a liberalilor.
Șpagă de supraviețuire: expresie fabricată de un vicepremier efemer, pentru a desemna banii pe care îi dădea, pe când era om de afaceri de succes, unei funcționare a ANAF, pentru ca nu cumva să fie controlat. A demisionat, după ce s-a lamentat o vreme, încercând să convingă publicul că nu a avut parte și de cealaltă formă de șpagă, căreia tot el i-a zis „de îmbogățire”.
La mulți ani fericiți!
