fbpx

Testele PISA 2022 – câteva elemente de diagnostic

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

La începutul lui decembrie 2023, în loc de cadourile așteptate de la Sf. Nicolae, OECD a oferit lumii un duș rece – rezultatele testării standardizate PISA din anul 2022. PISA este acronimul pentru Programme for International Student Assessment, un sistem prin care sunt evaluate o dată la trei ani (în timp de pandemie evaluarea ce trebuia să aibă loc în 2021 a fost amânată pentru 2022) competențele elevilor de 15 ani în trei domenii-cheie: matematica, citirea și științele. 

 

Primele ecouri și treptata ocultare a temei testelor PISA

Rezultatele PISA 2022 au fost prezentate public în ziua de 5 decembrie 2023, simultan la sediul OECD și în cele mai multe dintre statele participante. România nu a făcut excepție, prezentarea având loc la Biblioteca Centrală Universitară cu participarea ministrului Educației, doamna Ligia Deca. 

Evident, doamna ministru a căutat să evidențieze partea plină a paharului, faptul că, spre deosebire de cele mai multe țări care au cunoscut scăderi ale performanței în comparație cu testarea anterioară (2018), rezultatele României au fost în linii mari stabile: 

„Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcați de pauze în procesul educațional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei. Meritul principal pentru aceasta le revine profesorilor, elevilor și părinților care în acea perioadă au depus toate eforturile necesare pentru ca elevii să-și continue învățarea“ [1]. 

Ziariștii au avut tendința de a scoate în față elementele mai puțin lăudabile. Un exemplu, dintre multe posibile: „La mai bine de 20 de ani de când am început să participăm, România bate pasul pe loc. […] În Uniunea Europeană, după noi este doar Bulgaria”[2]. Iar fostul ministru Mircea Miclea a criticat direct abordarea actualului ministru: 

„Putem oare spune despre copacul căzut la pământ, care nu se înclină, că e rezilient, pentru că a rămas căzut la pământ și înainte? Nu cred că putem să spunem. De aceea, prin analogie, cred că la fel de aberant este să spunem că a rămâne pe penultimul loc este o dovadă de reziliență, ci mai degrabă ai ajuns la limita de jos și nu mai ai unde să cobori.

Există un loc de la care nu mai prea poți coborî. Și atunci nu poți să spui că ești rezilient, ci ai ajuns la limita nivelului de a coborî, cel puțin în contextul cu infrastructura, cu finanțarea, cu mediul cultural din Uniunea Europeană, suntem pe penultimul loc. Deci nu putem să spunem că suntem rezilienți”[3].

Ecourile și analizele au continuat câteva zile, mai ales grație ziariștilor de la platforma specializată www.edupedu.ro. Apoi au venit alte teme, sărbătorile, articolul devenit viral al lui Mihai Maci, „Și  ce  dacă  nu  știu?!” [4], și mai ales simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale pentru elevii din clasa a VIII-a, care a consemnat faptul că 57,63% dintre cei 163.683 elevi testați la matematică au obținut note sub 5 [5]. 

 

Vârful aisberg-ului

La trei luni de la prezentarea publică a rezultatelor PISA 2022, este poate timpul să ne uităm mai atent la date. Aici, dincolo de meritele diverselor analize jurnalistice sau aparținând specialiștilor în științele educației, avem posibilitatea să consultăm online cele două volume publicate de OECD [6]. 

O primă observație este aceea că rezultatele din 2022 au fost sensibil mai proaste decât cele din 2018 pentru majoritatea statelor participante la testare. În 2022 media ponderată a statelor OECD la matematică a fost 472, cu 15 puncte mai puțin decât în 2018, la citire a fost 476, cu 10 puncte mai puțin decât în 2018, iar la științe a fost 485, cu 2 puncte mai puțin decât în 2018 [7]. Deși mulți ar fi tentați să lege aceste rezultate de dereglările educaționale cauzate de pandemia COVID-19, analiștii OECD atrag atenția că tendința de deteriorare a rezultatelor este mai veche:

„Performanța la PISA 2022 a fost cea mai scăzută la toate domeniile, semnificativ sub performanța mediană observată la evaluările anterioare (exceptând PISA 2018 la științe). La matematică performanța a rămas apropiată de nivelul din 2003 la toate evaluările până în 2018, apoi a scăzut sever între 2018 și 2022. La citire și științe, cele mai bune performanțe au fost observate în 2012 și respectiv în 2009, apoi traiectoria a devenit negativă: cauzele acestui declin decenal au origini mai adânci, care merg dincolo de șocul COVID-19” [8]. 

România împărtășește aceste tendințe mondiale [9]. La matematică scorul cel mai bun a fost obținut în 2012 (445, în creștere față de 415 la prima evaluare în 2006), s-a menținut aproape la fel (444) în 2015 și a scăzut dramatic în 2018 (430) și apoi în 2022 (428). 

La citire, scorul cel mai bun a fost tot în 2012 (438), iar apoi a scăzut la 434 în 2015 și la 428 în 2018 și 2022. La științe, de la 439 în 2012 scorul a scăzut la 435 în 2015 și la 426 în 2018, crescând apoi ușor la 428 în 2022. 

Aceste scoruri plasează România consecvent pe penultimul loc din Uniunea Europeană la toate cele trei domenii, urmată doar de Bulgaria și în vecinătatea unor state cu care nu prea ne place să ne comparăm (sub Emiratele Arabe Unite și Grecia, dar puțin peste Kazahstan și Mongolia la matematică, la citire sub Uruguay și Brunei și la egalitate cu regiunile ucrainene în care s-a putut organiza evaluarea în condiții de război, iar la științe sub Qatar și Emiratele Arabe Unite și puțin peste Kazahstan și Bulgaria)[10]. 

Rezultatele agregate la nivel național sunt însă doar vârful aisberg-ului. Lucruri mai grave se pot observa atunci când analizăm mai în detaliu unele dintre componentele agregatelor naționale. 

 

Efectele polarizării sociale

Analiștii OECD ne-au avertizat încă de la prezentarea publică a rezultatelor că România are o problemă în ceea ce privește dispersia rezultatelor. Astfel, Tanja Bastianic a subliniat diplomatic:

„Unul dintre indicatorii foarte importanți pentru OCDE este echitatea – că elevul, indiferent de mediul de proveniență, are același acces la educație, aceeași posibilitate ca toți ceilalți să ajungă într-o școală foarte bună. Țările din segmentul din dreapta sus sunt țările-exemplu, care au reușit să aibă echitate în educație și o bună performanță. Aici intră Japonia, Coreea, țările scandinave. Acestea sunt exemplele de urmat. România este, din nefericire, în partea opusă, scorul este sub medie și aveți probleme de echitate, dar sunt sigur că nu vă spun nimic nou, cunoașteți această problemă și, din câte înțeleg, o abordați în politicile pe care le promovați” [11]. 

Analiza PISA oferă mai multe feluri de date care evidențiază impactul polarizării sociale asupra performanței elevilor. Primul, și cel mai simplu, este dispersia rezultatelor pe decile sau pe cuartile. Al doilea calibrează rezultatele funcție de statusul economico-social-cultural (ESCS) al familiei elevilor. În fine, dar nu în cele din urmă, avem date despre ponderea elevilor care se plasează cumulativ la nivelul 1 (corespunzător analfabetismului funcțional) și respectiv la nivelurile 5 și 6 (corespunzătoare unui nivel ridicat de competență). Înainte de a purcede la o discuție mai detaliată, cred că este util să vizualizăm principalele date sintetizate pe fișa României din volumele cu rezultatele PISA 2022 [12]. 

Oricum măsurăm, dispersia a crescut. Elevii cei mai performanți au obținut rezultate mai bune, iar cei mai puțin performanți rezultate (mult) mai slabe. Diferențele sunt uriașe. De exemplu, la matematică, cei mai performanți 10% dintre elevi au obținut scorul median de 559, în timp ce cei mai puțin performanți 10% au obținut doar scorul median de 303; la citire diferența este între 297 și 559, iar la științe între 303 și 556 [13]. 

Mai grav, există o imensă diferență numerică între vârfuri (nivelul 6) și elevii sub-performanți (nivelul 1): la matematică, vârfurile reprezintă 0,8% din total, iar „low-performers” 48,5% (la care se pot adăuga 22,3% care ajung doar la nivelul 2); la citire raportul este 0,1% la 41,8%, iar la științe 0,1% la 44% [14].

Evident, diagnoza de mai sus este doar o schiță. O analiză mai profundă a cauzelor și soluțiilor rămâne de făcut. Până atunci însă, este evident faptul că rezultatele slabe din 2018 sau din 2022 nu sunt un accident, ci rezultatul inexorabil al modului în care funcționează educația în România actuală. 

 

[1] https://www.edupedu.ro/ligia-deca-despre-rezultatele-pisa-2022-trebuie-sa-crestem-de-la-5-la-7-elevi-din-10-care-sa-demonstreze-competente-cel-putin-minime-la-lectura-stiinte-si-matematica-una-dintre-solutiile-ministre/ (accesat 05.12.2023). 

[2] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/deca-despre-rezultatele-dezastruoase-la-testele-pisa-nu-am-inregistrat-pierderi-semnificative-in-performantele-elevilor-2604195 (accesat 06.12.2023).

[3] https://www.edupedu.ro/exclusiv-mircea-miclea-despre-rezultatele-la-pisa-2022-este-aberant-sa-spui-ca-a-ramane-pe-penultimul-loc-este-rezilienta-este-un-loc-din-care-nu-prea-mai-poti-cobori-solutia-nu-este-a-inmulti-ev/ (accesat 08.12.2023). 

[4] https://www.contributors.ro/si-ce-daca-nu-stiu/ (accesat 10.02.2024).

[5] https://www.edu.ro/comunicat_presa_19_2024_sinteza_rezultate_simulare_ENVIII2024 (accesat 26.02.2024).

[6] PISA 2022 Results. Volume I: The State of Learning and Equity in Education. Volume II: Learning During – and From – Disruption, OECD, Paris, 2023 – accesibile online la https://www.oecd.org/pisa/ (accesat 10.12.2023). 

[7] Ibidem, p.28. 

[8] Ibidem, p.183. 

[9] Ibidem, pp. 333, 337 și 343. 

[10] Ibidem, pp. 52, 54 și 56. 

[11] https://www.edupedu.ro/pisa-2022-romania-la-polul-opus-fata-de-tarile-exemplu-in-ceea-ce-priveste-echitatea-in-educatie-investitii-mai-mari-nu-inseamna-automat-succes-la-invatare-dar-pentru-elevii-romani-resurse-mai-mu/ (accesat 05.12.2023). Referința este la graficul I.4.2 din PISA 2022 Results, p.116, unde România apare ca țara cu cea mai mare lipsă de echitate economico-socială.

[12] PISA 2022 Results, p.458.

[13] Ibidem, pp. 311, 313 și 315. 

[14] Ibidem, pp. 317, 319 și 321. 

Nu fi pufi

Dă un share

Lasă un comentariu

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00