Când și-a preluat mandatul de premier, Ciolacu ne-a anunțat cum va guverna – “vorbe, nu fapte” n-a fost o greșeală de exprimare.
PNRR n-a făcut excepție – absorbția integrală a celor 28,5 miliarde de euro a rămas o prioritate doar în declarațiile Coaliției PSD-PNL; realitatea înseamnă întârzieri mari la implementarea țintelor și a jaloanelor, întârzieri mari la plata facturilor, plăți ale Comisiei Europene blocate și “șanse” mari să nu fie reparat nimic.
În mare, lucrurile stau cam așa:
- doar prefinanțările și două cereri de plată încasate de Comisia Europeană (9,4 miliarde de euro), în loc de șase conform calendarului inițial negociat de USR, sau măcar în loc de patru, conform calendarului renegociat de PSD-PNL în 2023.
- Cererea 3, depusă în decembrie 2023, cu o întârziere de 9 luni, blocată în totalitate, după ce la problemele care au condus la suspendarea a 1,1 miliarde de euro, s-au mai adăugat și altele chiar în timp ce era în pregătire diferența de 1,3 miliarde de euro.
- Cererea 4 care trebuia depusă în septembrie anul trecut, fără un orizont clar de depunere și încasare;
- amintim și că acum, în martie trebuia depusă Cererea 5, însă Boloș negociază zilele următoare să renunțe la investiții de peste 3 miliarde de euro, pentru că ar fi dobânzile de 1-2% prea mari. Lasă că o să le plătească din alte împrumuturi cu dobânzi de 4-6% cel puțin.
- contracte de peste 47 miliarde de euro semnate, facturi neplătite și de anul trecut, iar banii se termină (la finalul lui 2024 mai erau în BNR puțin sub 3 miliarde de euro, în condițiile în care pentru acest an Guvernul a anunțat că are plăți estimate de aproape 10 miliarde de euro)
Săptămâna trecută Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților l-a invitat pe Boloș pentru astăzi pentru a prezenta un stadiu la zi în detaliu a PNRR. Azi, din păcate, nu avem nicio “bună vestire” pentru că domnul ministru n-a binevoit să dea curs invitației. Un gest de dispreț față de toată lumea care așteaptă cu nerăbdare veștile alea că măcar în ceasul al cât o mai fi, Guvernul trece de la vorbe la fapte.
Inclusiv legea îl obliga cel puțin la această informare, în contextul în care aflasem “pe surse” că intenționează să trimită propunerea de modificare a PNRR, propunere pe care am anunțat-o noi încă din decembrie anul trecut.
Regulamentul PNRR 241/2021 prevede consultări (nu doar informare) publice inclusiv pentru modificări, care trebuie să respecte aceeași procedură ca la aprobarea inițială. Dar cel mai specialist în fondurile europene e deasupra legii. A anunțat că nu vine la Parlament pentru că pleacă mâine la Bruxelles tocmai pentru PNRR și că pregătitul bagajelor e mai important decât să informeze ce face cu PNRR-ul.
Lipsa de consultări sau informare în procesul de negociere e o practică a Coaliției PSD-PNL. Și la prima modificare a PNRR în 2023, tot pe surse am aflat de propunerile prin care s-a renunțat le 2 miliarde de euro din banii gratis. Spre comparație în procesul inițial de aprobare a PNRR, Cristian Ghinea a coordonat un proces amplu de consultări – la cele 13 dezbateri publice s-au înscris aproape 4.000 de persoane iar 78% din acestea s-au înscris la minim două evenimente. Dezbaterile transmise pe pagina de Facebook a ministerului au avut peste 80.000 de vizualizări. Pe lângă aceste consultări, au fost și două informări detaliate ale Parlamentului în timpul procesului de negociere.
Iată și întrebările pe care i le-a transmis Comisia pentru Afaceri Europene și la care nu a vrut să răspundă:
– stadiul negocierilor și al propunerilor de modificare a PNRR, dată fiind demararea discuțiilor MIPE cu Comisia Europeană, încă de la finalul anului trecut, cu obiectivele anunțate:
– renunțarea la 3 miliarde euro din partea destinată împrumuturilor;
– trecerea unor investiții din împrumuturi la granturi;
– diminuarea sau renunțarea la unele ținte;
– renunțarea sau decalarea unor termene la jaloane;
– reconfigurarea cererilor de plată și diminuarea lor, prin comasare de la 8 la 6;
– indicarea unui posibil termen pentru depunerea cererii 4, al cărei termen fusese stabilit inițial în luna septembrie a anului trecut;
– contextul suspendării cererii 3:
– stadiul rezolvării problemelor la țintele și jaloanele pentru care s-a dispus suspendarea celor 1,1 miliarde euro și eventual care este poziția Comisiei Europene pentru realizările și propunerile de până în prezent; avem în vedere situații precum pragul de impozitare pentru microîntreprinderi, numirile în conducerea companiilor de stat și exceptările de la regulile managementului corporativ;
– măsurile preconizate pentru deblocarea diferenței de la cererea 3 – concret, care soluția rezolvării jalonului pensii speciale după Decizia CCR din decembrie anul trecut de anulare a impozitării progresive a pensiilor.
– situația plăților realizate de Comisia Europeană – valoarea facturilor decontate la 15 martie, dar și valoarea solicitărilor de plăți ale beneficiarilor înregistrate (valoarea facturilor depuse și neplătite la data 15 martie) la fiecare coordonator de reformă;
– situația apelurilor închise și stadiul evaluării/contractării, alături de măsuri întreprinse de MIPE în vederea recuperării întârzierilor.
CAE a anunțat că-l recheamă din nou, pe 1 aprilie, după ce se întoarce de la Bruxelles. Poate că, religios fiind, n-a vrut să mintă, azi, de Buna Vestire.
