fbpx

Acesta nu este un advertorial: București nu se duce de râpă

Newsletter

Înscrie-te la Newsletter-ul nostru si te ținem la curent cu tot ce mai apare.

Un advertorial distribuit recent masiv în presa românească – deh, e foame mare – arăta că București a intrat pe o pantă descendentă, contribuția orașului la PIB-ul național scăzând de la 37% în 2019 la mai puțin de 30% anul trecut, în principal din cauza blocajului urbanistic care afectează sectorul construcțiilor.

Pesimismul articolului plătit și larg mediatizat intră oarecum în contradicție cu profilul de risc al Bucureștiului, estimat de către agenția Fitch la nivelul „A”, superior cu mai multe trepte față de rating-ul de țară – care constrânge implicit și rating-ul Bucureștiului la „BBB-“. Practic, agenția de rating străină ne spune că finanțele (implicit, economia orașului) merg în sus și arată mai bine decât finanțele publice ale guvernului, în timp ce un grup de interese local deplânge decăderea Bucureștiului. Care este adevărul? Este orașul condus bine sau prost?

În primul rând, informația statistică vehiculată în advertorial este un caz clasic de fake news. Pur și simplu ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este atât cât spun autorii respectivului text și nici nu scade așa cum precizează aceștia. Unde găsim datele? Mărimea PIB pentru București o găsim, de exemplu, în ultima ediție a publicației „Anuar Statistic al Municipiului București 2022”, apărută în acest an, care prezintă date pentru perioada 2015-2020. Suplimentar, date pentru anii 2021-2022 găsim grație Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în cea mai recentă ediție din acest an a „Prognozei în profil teritorial 2022-2026”. Ambele publicații sunt disponibile la o căutare facilă pe internet pentru orice curios. PIB-ul României este la fel de ușor de căutat pe site-ul Institutului Național de Statistică.

Ce arată aceste date? Că ponderea capitalei României în PIB național nu a fost niciodată 37% și nici măcar 30%. Ponderea orașului București în PIB național se învârte în jurul a 24%. Mai exact, iată cum a evoluat în perioada 2017-2022:

Așadar, este ca la Radio Erevan: ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este cât spun autorii advertorialului; și aceasta nu scade, ci este stabilă. Acum, dintr-o perspectivă mai largă, eu chiar m-aș bucura ca ponderea orașului să scadă. De ce? Fiindcă este foarte mare, practic un sfert din economia României se realizează aici, strict în limitele municipiului București, fără măcar a lua în calcul Ilfov. Asta arată o polarizare economică și socială care ar trebui să ne preocupe. De ce a ajuns Bucureștiul să conteze atât de mult? Pe de o parte, fiindcă în deceniile care au urmat Revoluției din 1989 industria ceaușistă s-a prăbușit, fabricile răspândite pe tot teritoriul țării s-au lichidat ori s-au restructurat; altele au apărut, însă cu precădere în zonele cu infrastructură de calitate. Per ansamblu, industria a intrat pe o lungă pantă descendentă, oarecum în logica evoluției istorice care ne arată că sectorul industrial este treptat înlocuit cu sectorul terțiar, al serviciilor. Pe de altă parte, din pricina lipsei de preocupare a statului pentru furnizarea de bunuri publice, de autostrăzi și căi ferate la nivelul secolului în care trăim, ceea ce a dus la segregarea României în zone „uitate de lume” și în câteva zone urbane, conectate la economia occidentală. Să nu uităm că în București s-au concentrat aproximativ jumătate din investițiile străine care au sosit în România în aceste trei decenii de la căderea comunismului. Rata șomajului este de doar 1% în București, practic inexistentă, iar PIB/locuitor în București este cu 64% mai mare decât media UE, peste nivelul înregistrat în regiuni bogate ale Europei, precum Budapesta, Viena sau Berlin.

Să revenim la finanțele Bucureștiului. Agenția Fitch subliniază că veniturile și cheltuielile operaționale ale Bucureștiului și gradul de îndatorare al orașului sunt în linie cu performanțele altor orașe din Europa aflate în categoria „AA”. Pentru a da un pic de culoare acestor informații seci și pentru a pune lucrurile în context, vă propun să ne uităm în paralel la ponderea cheltuielilor cu dobânzile în cazul Primăriei București, respectiv a Guvernului României.

Datele pe baza căruia a fost costruit graficul vin din proiectele de buget ale Primăriei, respectiv din execuțiile bugetare ale Guvernului, cu excepția anului curent, unde vorbim de estimări. Pe scurt, dobânzile atârnă de două ori mai greu în bugetul național decât în bugetul Primăriei București. Dar asta nu este o veste nouă. Vestea nouă este că, dacă privim bugetele întocmite de fosta administrație Gabriela Firea și actuala administrație Nicușor Dam, observăm cu ușurință o preocupare diferită față de chivernisirea banului public. Să luăm exemplul cheltuielilor cu bunuri și servicii, un capitol în care sectorul bugetar „sparge banii” an de an prin achiziții de lux, inutile sau la suprapreț. 

Și să privim comparativ evoluția acestor cheltuieli în bugetul general consolidat al României. Ce observăm? În anii în care Gabriela Firea semna bugetul, cheltuielile cu bunuri și servicii ale Primăriei (coloanele roșii) au fost semnificativ mai mari decât după ce Nicușor Dan a început să semneze proiectele de buget – țineți cont că graficul arată valorile nominale; așadar, dacă luăm în calcul inflația puternică din ultimii ani, adică scăderea valorii banilor, rezultă că achizițiile din mandatul lui Nicușor Dan (coloanele verzi) sunt încă mai mici decât apar pe grafic și, pe alocuri, la jumătate din cât cheltuia Firea. În mod normal, inflația imprimă un trend permanent crescător cheltuielilor nominale, așa cum se poate vedea în partea dreaptă a graficului, în bugetul guvernului României.

Fitch vorbește despre planul ambițios de investiții al Primăriei. În bună măsură, proiectele de investiții ale României sunt sau ar trebui să fie finanțate din căruța de fonduri europene pe care o avem la dispoziție. Și la acest capitol, dacă privim proiectele de buget întocmite de fosta administrație Firea, respectiv de actuala administrație, observăm o diferență importantă: până în 2020 fondurile nerambursabile par că nu contau pentru fosta administrație.

Una peste alta, realitatea analizată din mai multe unghiuri și de către persoane independente nu se pupă deloc cu advertorialul mincinos. Să nu uităm, conform acelor alegații, Bucureștiul se duce pe tobogan deoarece proiectele de construcții sunt blocate. Bucureștiul nu se duce pe tobogan, dar este important poate să lămurim puțin și acest aspect referitor la construcții. Dincolo de blocarea proiectelor care încălcau legea și amputau spațiul verde al orașului și care, evident, au afectat interesele celor obișnuiți să construiască oriunde și oricum, se poate spune că sectorul construcțiilor are o problemă de ceva timp încoace, ceea ce adaugă frustrărilor „bucureștene”. Pe fondul scumpirii creditului și al inflației, oamenii au început să spună stop îndatorării și se gândesc de două ori înainte de a cumpăra o locuință. Asta este valabil pentru toată țară, nu doar pentru București. Statistica INS este elocventă: la nivel național, nu doar în București, evoluția construcției de clădiri rezidențiale este în declin (-7% anul acesta), în vreme ce construcțiile inginerești sunt în plin fuleu (+34%), alimentate de fondurile din PNRR. Per ansamblu, sectorul construcțiilor este printre puținele care merge bine în România. Așadar, de muncă este; dar nu oriunde și oricum așa cum au fost unii obișnuiți până astăzi. România are enorm de construit; în București s-a construit deja enorm și dezordonat și a venit timpul să reflectăm serios către ce ne îndreptăm. Vom avea acest răspuns odată cu noile planuri urbanistice întocmite profesionist și, probabil, aceasta va fi o moștenire mai importantă decât rating-ul orașului pe care o va lăsa primarul Nicușor Dan.

 

___

Ilustrație realizată prin intermediul inteligenței artificiale.

Nu fi pufi

Dă un share

Lasă un comentariu

SCRIE ȘI TU


Poți contribui și tu la Comunitatea Liberală 1848 completând formularul de mai jos.

 

    This will close in 0 seconds

    -
    00:00
    00:00
    Update Required Flash plugin
    -
    00:00
    00:00